Dar cum sa se lupte studentul, tanarul, cu raul din societate, cand el este crescut pe bancile scolii cu pumnul in gura, cu o atitudine deobedienta totala fata de clasa politica actuala care conduce institutia prin care se propaga cel mai mult rau in societate la momentul actual – Statul. Acelasi stat care ar trebui sa ne respecte drepturile si libertatile. Mai ales opinia!
Da, statul a dovedit in nenumarate randuri cat de mult ii pasa de sistemul educational care formeaza viitorul tarii, si nu doar prin Legea Educatiei Nationale despre care toata lumea a spus ca este o prostie, nu doar prin acordarea a mai putin de 6% din PIB pentru educatie, nu doar prin ciuntirea salariilor profesorilor care a dus la demotivarea lor, nu doar prin monopolizarea manualelor si a programei. Statului ii pasa foarte mult! Deoarece de 21 de ani, inspirata parca din regimul anilor ’50, politica educationala in Romania a fost una de extrema stanga, de uniformizare, pentru a crea roboti, oameni fara personalitate, fara caracter, care pot fi usor mintiti, inregimentati social si politic, transformati in masa de manevra si forta ieftina de munca pentru piata europeana. Traim cateodata cu senzatia ca Moscova de alaltaieri, este Bruxelles-ul de astazi!
Si peste toate ideile si reformele educationale care nu au nimic in comun cu natura umana si dezvoltarea pedagogica a elevului in spirit romanesc, a aparut una care pune capac la toate: implementarea sistemelor de urmarire totala a elevilor, cu scopul declarat de a reduce absenteismul si de a creste securitatea.
Dupa cum bine stiti, deja se monteaza sisteme de acces pe baza de cartela magnetica cu cod de bare sau sisteme biometrice pe baza de amprenta, alaturi de camere video si senzori electromagnetici.
Cauza gasita de minister? Rezultatele de la examenul de bacalaureat de anul acesta, cu care s-a urmarit, prin evidentierea celor mai slabe rezultate, descoperirea „adevaratei” cauze a esecului invatamantului romanesc, prin transformarea noastra in tapi ispasitori. Nu mai vorbim aici de neregulile in desfasurarea examenului sau de faptul ca uniiprofesori au corectat in bataie de joc, dar cand s-a iesit la televiziunile nationale sau internationale si am fost facuti de ras, unde au fost olimpicii nostri nationali sau internationali? Unde au fost elevii de varf ai Romaniei? Ati uitat de ei domnilor politicieni? Se pare ca da…
Absenteismul nu este urmarea degenerarii naturale, provenita din sufletul nostru, al generatiei noastre. Este reactia noastra la incapacitatea unui sistem educational de a-si captiva elevii si studentii si de a-i face sa simta cu adevarat ca se pregatesc pentru viata, pentru un viitor romanesc.
Incapacitatea de a tine tinerii la ore si de a-i face sa participe activ este datorata pe de o parte proastei organizari a materiei, careia ii cam lipseste practica si compatibilitatea cu profilul istorico-psihologic al romanului, iar pe de alta parte, este datorata proastei pregatiri pedagogice a profesorilor si a motivarii financiare foarte slabe. Cand statul roman modern si-a asumat dupa 1859 datoria educarii tineretului, nu a pastrat statutul vocational al dascalului care era pana atunci in biserici sau manastiri, ci a transformat profesorul in simplu functionar, de care poate dispune dupa bunul lui plac! Cu adanca noastra parere de rau, daca profesorii nostri au devenit victime ale sistemului, asta nu inseamna ca trebuie sa devenim si noi asemenea.
Scoala, intre puscarie si Big Brother
Romania celor trei dictaturi (carlista, antonesciana si comunista) a transat fizic o intreaga generatie de intelectuali romani (studenti si chiar elevi, profesori, medici, preoti, avocati etc.), cunoscuta sub numele de prestigioasa generatie interbelica, care reprezintaaxul central al culturii romanesti, lasand in urma mai bine de 250.000 de morti, ca caror lipsa o mai putem suplini doar prin memoria vie a scrisului si a faptelor lor. In Romania de astazi, inafara instaurarii unui regim de gulag intelectual prin corectitudine politica (acel politically corect), se incearca instaurarea unui regim de detentie si urmarire fizica, de tip Big Brother.
In primul rand, acest sistem se implementeaza partial pe banii elevilor, obligati prin frica sa-l accepte. Nimeni, dar absolut nimeni, nu te poate obliga sa dai bani pentru ceva ceea ce nu doresti! In spate se ascund mari afaceri ale unor firme care doresc sa detina monopolul instalarii acestor sisteme. Si daca statul da vreun ban, ministerul ar face bine sa nu mai cheltuiasca bugetul pe investitii ineficiente.
Aceste sisteme implica colectarea unor date biometrice (care tin de viata noastra biologica, fizica, adica intima). Autoritatea care reglementeaza modul de colectare al acestor date este ANSPDCP (Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal).
In ceea ce priveste preluarea acestui tip de date, se incalca Legea nr. 677/2001, in special prin art. 4, 5 si 7, care prevad necesitatea consimtamantului in scris al elevilor majori, iar in cazul minorilor, atat consimtamantul minorului cat si al parintilor, intrucat prin Decizia nr. 11/2009 a ANSPDCP se constanta urmatoarele elementele de identificare care prezinta riscuri majore pentru drepturile si libertatile persoanelor: datele cu caracter personal legate de originea rasiala sau etnica, de convingerile politice, religioase, filozofice ori de natura similara, de apartenenta sindicala, de apartenenta la un partid politic sau o organizatie religioasa, a datelor cu caracter personal privind starea de sanatate sau viata sexuala, precum si a datelor genetice, biometrice si a datelor care permit localizarea geografica a persoanelor, inclusiv in scop de cercetare stiintifica.
In cazul acestor sisteme, datele biometrice sunt amprentele de la degetul mare, folosite in sistemele de identidicare pe baza de amprente, iar datele care permit localizarea geografica reprezinta simpla pontare prin cand magnetic sau RFID, conectat la un sistem online, cu acces la internet, prin care pozitionarea geografica si temporala in incinta scolii a elevului poate fi aflata de terte persoane.
Din aceasta cauza, ANSPDCP a hotarat interzicerea prelucrarii datelor biometrice si cu caracter geografic in sistemul de invatamant si nu numai, considerand ca, prin implementarea acestui sistem de control, se incalca principiul bunei credinte, dreptul la viata intima, familiala si privata, fiind in disproportie vadita cu scopul urmarit, adica reducerea absenteismului.
Mai mult decat atat, colectarea si detinerea amprentelor de la degete se face, in mod normal, doar acelora care sunt acuzati PENAL, prin sentinta judecatoreasca. Daca vi se iau amprentele, sunteti transformati in fapt si in drept in prezumtivi infractori, ca si cum ati fi acuzati penal, asemenea infractorilor, a celor ce sunt in afara legii. De parca absentarea la ore ar fi ruda cu omorul, furtul si violul. Se pune si intrebarea: Ce face scoala cu acele ampreunte dupa ce terminan liceul? Iar mai mult decat atat, nimeni nu se poate atinge de trupurile noastre, fara consimtamantul nostru. Legea ne arata clar ca aceasta actiune este ilegala. Vrea cineva sa se simta infractor?
Unii ar spune: Bun, atunci sa lasam doar cartele magnetice. Nici macar atat! Pentru ca existenta sistemelor de pontaj cu cartele magnetice va deveni un precedent care poate asigura perfectarea unui astfel de sistem prin adaugarea de camere video si alte minunatii. Si mai presus de toate ati vazut: sunt ilegale!
Constitutional, se incalca in primul rand libertatea de constiinta si de exprimare a credintei si convingerilor personale, consfintita in Constitutia Romaniei prin art. 29, iar de asemenea si dreptul la educatie, prin art. 32. Aceste drepturi sunt consfintite de asemenea prin tratate internationale si ale Consiliului Europei.
In plan psiho-social, prin implementarea sistemelor, profesorul si dirigintele sunt tratati ca fiind incompetenti, handicapati, participarea la ore nemaifiind evluata direct de catre ei. Poti lipsi 40 de minute, dar in restul de 10 cat are ora, sa fii mai prezent decat toata scoala la un loc! Calculatorul nurecunoaste aceasta, dar profesorul da! Modul de notare al prezentei la ore trebuie sa revina fiecarui profesor in parte. El este cel mai in masura sa o faca, pentru ca are o perspectiva umana, rationala, cu judecata, nu una creata de AI-ul (intelegenta artificiala) unui sistem computerizat.
Intrebati-va profesorii daca ar vrea ca ei sa fie urmariti constant de directori si sa fie luati la intrebari pentru fiecare minut intarziat la ora sau pentru fiecare minut in care va lasa liberi. Unde mai este intimitatea lor? In pauza poate sunt la toaleta sau trebuie sa-si termine mancarea. Nu sunt si ei oameni? Intrebati-i! Si o sa vedeti cum se vor lumina la fata, vor refuza sistemul si vor trece de partea noastra!
De asemenea, se creeaza un gol relational imens intre parinti si cadre didactice, deoareceparintii nu se mai implica direct in procesul educational prin vizite la scoala, pentru a se consulta cu dirigintele si profesorii. Parintii care au crescut elevi exemplari, poate au un motiv sa stea acasa si sa vada pe internet situatia scolara. Dar ceilalti parinti, care stiu ca nu au copii-model, sa ma ierte, dar dau dovada de crasa iresponsabilitateprin acceptarea acestui sistem. Iar mai grav decat atat este ca dispare orice notiune de incredere intre elevi, parinti si profesori, ca si cum am fi cu totii o tara de mincinosi notorii. Asadar, statul vrea sa inlocuiasca increderea dintre oameni, sentiment nobil, de daruire profunda prin respect, care reprezinta prin exercitiu baza responsabilizarii omului in societate, cu o amarata de tehnologie care se strica la o supratensionare pe reteaua electrica sau la o cana de cafea scapata din greseala…
Sa nu ne punem prea multa incredere in tehnologie. Cred oare initiatorii acestui sistem ca nu se vor gasi tineri informaticieni talentati, hackeri care sa-l sparga si sa stearga toate absentele? Iar dupa vor urma sisteme care ne vor ingradi libertatile si mai mult… Nu mai bine renuntam la toate ideile de genul? Timpul ne-a dovedit-o: Catalogul este sfant! Si daca tot va face sistemul prezenta… Cine va mai striga catalogul?
Si pana la urma, daca chiar vor securitate, sa puna paznici la poarta si sa adauge o utilitate in plus carnetului de elev, inafara acelora de consemna note si medii sau a primi reducere la biletele de tren.
Ce este de facut?
Va intrebati: Dar noi ce sa facem? Suntem doar elevi!
Stiu, va este frica. Sunteti amenintati cu pedepse, chiar cu scaderea notei la purtare, cu exmatricularea. Vi se spune ca daca nu va convine ceva, sunteti liberi sa va transferati la alta scoala. Dar indrazniti! Opuneti-va in masa la ore profesorilor si directorilor care vor sa impuna acest sistem ilegal de control asupra elevului! Mai ales acum, in prag de Sarbatori, cand lumea nu mai este atenta la ceea ce se intampla prin tara. Strangeti semnaturi, spuneti-le clar tuturor ca nu doriti control politienesc. Sa auda inspectorii si oamenii de prin minister. Pentru ca inainte de a fi elevi, sunteti oameni! Oameni, nu animale! Fara voi, scolile ar fi pustii. Cui i-ar mai preda profesorii? Parca scoala se numea templu de cultura, nu puscarie cu functie educativa!
Scoala are obligatia de a forma constiinte, deprinderi motivante in acord cu principiile de corectitudine, respect, dragoste, munca si sa actioneze pe sistemul fricii si al controlului politienesc. Scoala ar trebui sa reprezinte o chemare, cum a reprezentat odata pentru generatiile demult trecute, mai ales cele din perioada interbelica, care au avut parte de o altfel de scoala, care le respecta personalitatea si incerca sa le ofere cat mai multa putere intru intelegerea societatii si a tot ceea ce ne inconjoara.
Noi, studentii, dorim sa transformam Universitatea intr-un spatiu real de discutii libere. Sunt si aici destule probleme. Si aici bantuie corectitudinea politica. Dar ne dorim, totusi, ca un elev sa aiba libertatea intelectuala de care are parte un student. Transformati Liceul in Universitate! Provocati-va profesorii, puneti-le intrebari, atasati-va in primul rand de profesorii care au ce sa va transmita. Intalniti-va intre voi si discutati. Infiintati cluburi, grupuri de discutie. Tineti legatura cu cei care acum sunt studenti. Cititi. Devorati biblioteci, pentru ca omul fara cultura, care nu diferentiaza binele de rau, naturalul (ontologicul) de artificial, sufletul de materie, acela risca sa cada din conditia umana.
Cei care ne critica generatia, uita sa priveasca in oglinda si sa vada cine a crescut-o! Si mai uita ca au fost si ei, candva, elevi si studenti.
Nu vom cauta sa transformam statul sau sistemul in tap ispasitor pentru esecul generatiei noastre. Trebuie sa ne luam educatia si viitorul in propriile noastre maini, pentru ca nu dorim un esec, in ciuda tuturor imprejurarilor! Sa ne educam singuri, unii pe altii, asa cum putem noi mai bine si sa cautam pe ici-colo cate un profesor sau frate mai mare care sa ne sustina. Altfel, in ritmul acesta, nici nu vom mai avea copii care sa ne acuze pentru ca nu am marturisit, punand piciorul in prag la timpul nostru.
Noi va asteptam la facultate! Ca sa putem infaptui impreuna! Pentru ca Universitatea are nevoie de oameni liberi, nu de prezumtivi infractori! Romania nu trebuie sa devina gulag, nu trebuie sa devina stat politienesc! Romania are nevoie de un viitor, de tineri, de oameni noi, de o elita romaneasca capabila sa o conduca in ziua de maine, care, iata, astazi ne bate la usa! Chit ca dinozaurii politici nu doresc aceasta si din comoditate multi ar dori sa fim condusi de straini…
Numai prin efort comun exemplar coordonat Romania a fost, este si va fi a noastra! Si cu asta am spus tot!
POST SCRIPTUM: Raspanditi acest mesaj pe facebook, pe messenger si prin mail. Sa il citeasca cat mai multi elevi! Mai jos aveti un model de lista pentru a strange semnaturi de la colegi. Va rog sa imi scrieti pe adresa mea de mail sau utilizand formularul de contact. Daca ati reusit sa opriti implementarea unui astfel de sistem intr-o scoala, anuntati-ma.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu