miercuri, 4 ianuarie 2012

**** FRICA !!!!!!!! ****


    (Citeste! E valabila si pentru tine,oricine ai fi. O filosofie ce o traim toti, excluzand usorul pesimisim,nihilism,dar e un mod de adaptare la viata,lumeain care traim,puterea de a fi "noi","stapanii nostri",cu mai putine prejudecati,de a ne vedea mai bine, de a vedea alte valori ce ne inconjoara,de a fi...mai PUTERNICI! )

Stii cum sunt prinse maimutele in Africa ? Vanatorul pune o piatra de marimea unui ou de gaină intr-o scorbura cu diametrul de sase centimetri. Maimutele il urmaresc de la distanta si sunt macinate de curiozitate . Apoi vanatorul se indeparteaza la cativa metri. Imediat apare o maimuta care baga mana in scorbura. Ea simte ca acolo este un obiect şi incearca sa-l scoata. Dar diametrul scorburii este mult prea mic. Sigur, maimuta isi poate scoate mana in orice moment, dar pentru aceasta este nevoie sa dea drumul pietrei si s-o piarda. Frica de a pierde o tine pe loc. Vanatorul se apropie şi baga maimuta in sac.
Te-ai gandit vreodata ca majoritatea lucrurilor pe care le faci zilnic le faci din frica de a nu pierde ceea ce ai deja ? De dimineata cand te trezesti si te speli pe dinti (pentru a nu pierde zambetul ala din reclama) pana seara cand te arunci in pat obosit, pentru a nu pierde somnul de frumusete totul este o goana cu mainile deschise pentru a pastra ceeea ce ai acumulat.
Lucrurile pe care le avem ajung sa ne detina si sa ne controleze viata. Ai castigat o masina la un concurs, dintr-o data nu mai poti dormi noaptea de frica sa nu ti-o fure hotii. Ai primit un caine, nu mai poti pleca in weekend la mare pentru ca trebuie sa ii dai mancare si sa ii duci cacatelul la gunoi.
Paradoxul zilelor noastre este ca suntem din ce in ce mai ocupati sa strangem lucruri fara sa observam ca de fapt suntem mai ocupati sa nu pierdem lucruri pe care de fapt nu le-am avut niciodata . Uite-te in jurul tau unde esti chiar acum, acasa, la birou, pe strada si pune-ti intrebarea: care sunt lucrurile fara care n-as putea trai daca ar disparea brusc?
Fac un pariu cu tine ca ai putea trai fericit fara laptop, telefon mobil, crema de ras, crema de fata, pantofi de firma, sacou in dungulite, sistem audio 5.1, masina de spalat automata cu cinczeci de programe, cuptor cu microunde, masina de servicu, masina de concediu, masina cu clima bizonica, remorca, 100 de pereci de sosete, 5 perechi de pantofi, aer conditionat, jocurile pe computer, blogul pe care scrii zilnic, internet, wow, counter - strike, mobila scumpa, si pune tu inca 1000 de lucruri pe care le vezi ...
Alergi de dimineata pana seara nu pentru a deveni mai liber ci pentru a deveni mai sclav. Lucrurile pe care le cumperi nu te fac mai liber ci doar te inrobesc mai tare. Cu fiecare cutie care se aseaza pe dulapul tau esti mai las si mai fricos. Mai plin de frica de a incerca sa simti, sa traiesti. Fiecare lucru nou pe care il cumperi aduce cu el o doza de frica egala cu valoarea pe care i-o dai. Cu cat un lucru pare mai valoros pentru tine cu atat ti -e mai frica sa nu -l pierzi.
Si cand ti-e frica sa nu pierzi exact asta se intampla: PIERZI. Cand ti-e frica sa nu-ti pierzi jobul, incepi sa nu mai risti, sa faci doar ce e strict necesar, ajungi indolent si esti dat/a afara. Cand ti-e frica sa nu-ti pierzi iubitul / iubita incepi sa devii prea disponibil, sa faci orice compromis si esti parasit. Cand ti -e frica sa nu-ti pierzi masina, nu dormi noaptea si te imbolnavesti, stai prin spitale si trebuie s-o vinzi ca sa poti sa te intretii.
Cineva imi povestea ca in evreieste nu exista verbul "a avea" ci doar unul care se traduce mai bine prin "a administra " . *Nu " AI " nici unul din lucrurile pe care le "ai "*. Azi sunt la tine, maine nu mai sunt. Si in timpul asta tu traiesti cu frica de a nu pierde ceea ce nici nu ai.
Oare degeaba sportivii care "nu mai au nimic de pierdut" joaca mai bine de obicei? Atunci cand nu mai ai nimic de pierdut nu-ti pasa care e deznodamantul , conteaza doar ceea ce faci acum aici. Nu mai conteaza cat risti. Nu mai conteaza ca oamenii se uita ciudat la tine cand te manifesti altfel.
Esti liber cand scapi de frica de a pierde. Poti face asta in 7 pasi:
1. Fa o lista cu lucrurile pe care le-ai adunat de-a lungul vietii si care te-au impiedicat sa faci ceea ce iti doreai la un moment dat.
2. Arunca lista la gunoi. Listele nu rezolva problemele. Doar accentueaza frica.
3. Fa o lista cu lucrurile pe care ti-ai dori sa le faci inainte sa mori.
4. Arunca si lista asta.
5. Uite-te in jur, ia primul lucru pe care nu l-ai mai folosit de mai mult de o luna si arunca-l intr-o cutie. Mai priveste in jur si ia-l pe al doilea. Vezi ce a ramas si ia-l pe ar treilea. Nu te opri pana cand nu ai in imediata ta apropiere doar lucrurile pe care le folosesti des. De preferat zi de zi, saptamana de saptamana. (Cand m- am mutat unde stau acum, cu 3 luni in urma aveam impresia ca sunt foarte multe lucruri de carat si adunat si o sa dureze enorm. Un sfert din ele le-am aruncat cand le-am sortat.) Ce sens are sa pastrezi perechea aia veche de ghete pe care o ai de acum 5 ani cand tocmai ti-ai luat alta anul trecut? etc ..
6. Traieste o zi fara telefon si internet. Pleaca la munte, la mare, oriunde si inchide tot ce inseamna aparat cu baterii sau fara. Gandeste-te apoi cat de liber te-ai simtit.
7. Risca. Fa lucrul de care te temi cel mai mult. Daca ti-e frica sa nu pierzi autobuzul, mergi pe jos. Vei fi fericit.

**** Vorbind cu Dumnezeu - Misterele Existenţei !!!!!!!! ****

**** LEGENDA ATALNTIDEI I - Amurgul Zeilor !!!!!!!! ****


**** RAMONA CAMELIA D. - DESPRE IUBIRE !!!!!!!! ****

Nu cred in iubire. Cel putin, deocamdata…Ma gandesc ca e reala, doar ca nu e pentru oricine, si nu oricum.Cred ca trebuie sa fii o anumita persoana, sa ai o anumita personalitate, ca sa o traiesti.
Cred ca e pe nivele, trebuie sa oferi ceva din tine pentru a trece la urmatorul nivel. Iar cand vei avea curajul sa te dezbraci, atunci vei stii ce e.
Probabil ca te simti ca in varful unui munte. Iti infingi bocancii adanc in stanca, sperand sa mearga totul bine, dar fara sa te gandesti totusi la fiecare pas. Iar cand ajungi, acolo in varf, o sa vezi lumea de sus.
Nu, nu aroganta, ci un fel de intelepciune atotstiutoare, care nu simte nevoia sa impartaseasca cunostintele. Dar desi vezi lumea de sus, tot o sa fie niste nori, care o sa te impiedice sa vezi de unde ai inceput escaladarea...Si ce e si mai rau, e faptul ca e un varf, incepi pe teren sigur, lat, jos, dar sfarsesti la inaltime, pe o portiune ingusta si abrupta. Incercam sa ne tinem echilibrul cu ajutorul celuilalt, dar e mai greu deca pare, caci balanta tot cade dintr-o parte in alta, pana ne dezechilibreaza si cadem…
Daca avem noroc, supravietuim...dar daca am cucerit Everestul, ca mai apoi sa-l abandonam fara o dovada, cred ca vom muri.Picajul te nauceste. Trebuie sa revii printre muritori si sa redevii unul din ei.
Te intrebi ce s-a intamplat cu celalalt? Cel mai probabil raspuns: NU VOM STII NICIODATA!!!...Poate zace mort, printr-o rapa... Poate printr-un noroc chior a cazut in picioare. Sau poate se zbate intre viata si moarte, iar una din ele va castiga, candva, peste ani si ani, cand razboiul se va mai raci. Cel putin spera, cred eu. Caci atatea lupte te distrug, atat de mult incat nu cred ca iti mai pasa cum se termina, ci cand se termina... odata!.
Exista, totusi, o posibilitate sa uiti. Dar e cam nula. Presupune renuntarea la amintiri. Dar mai bine te feresti, mai bine te redresezi, mai bine revii in lumea tuturor. Caci renuntarea presupune imaginatie, inseamna sa tii cu dintii de o amintire, de un gand, de o urma, de un sarut… care au fost, dar nu mai sunt...
Dar eu vorbesc ipotetic, asa ca ce conteaza??? Eu vorbesc de speranta, de fantezii necunoscute implinite de o singura persoana, de… ei bine, de iubire... Nu are rost sa ne batem capul cu ea. Apare o data la 1000 de ani. E o legenda. E un gand care fulgera mintea tuturor, ramane in capul catorva si apartine unuia. E o enigma, caci nimeni nu a avut-o vreodata cu adevarat...
Si daca a avut-o, atunci nu mai exista... Si daca mai exista, cu siguranta ca nu sta undeva sa povesteasca despre ea. Caci cine ar vrea sa povesteasca despre ceva ce are si poate trai???

**** UN CER PENTRU DOI...- recita ADRIAN PINTEA ****

**** Puterea cuvantului !!!!!!!! ****